duminică, 13 decembrie 2009

the day before the day...



I've lived my life without regret - until today

vineri, 11 decembrie 2009

purple rain


prince - purple rain
Vezi mai multe video din Muzica

I never meant to cause you any sorrow
I never meant to cause youu any pain
I only wanted to one time see you laughing
I only wanted to see you laughing in the purple rain

vineri, 4 decembrie 2009

faultline - your love means everything


I slipped away last night
Took me away from sight and the place I know.
All crushed upon my skin
This mess I put you in and the punch i threw.
It was a strange reaction
for someone like you to remain on side
And in a chain reaction
I was down and calling for a place to hide.

I saw a broken arm
Machines will all break down in the way I know.
Mended and all made clean
I saw up on the screen all the stones I throw.

It was a strange reaction
for someone like you to remain so sure
And in a chain reaction
I dissolve and break and then away I crawl.

marți, 17 noiembrie 2009

Ma urmareste-un gand...


VALI STERIAN-Te port in gand.
Asculta mai multe audio Muzica

o melodie ce nu am mai auzit-o de foarte multa vreme, am si uitat ca o am in playlist-ul meu

duminică, 18 octombrie 2009

...ultima carte

Ultima carte citita, "Brida" - Paulo Coehlo....o carte ce mi-a placut enorm de mult, o carte in care se vorbeste despre "cealalta parte" a noastra, "sufletul pereche".

Se spune ca atunci cand trupul nostru este parasit de suflet, sufletul se imparte in mai multe parti....iar noi in urmatoarea viata ne cautam cealalta parte, celelalte particele ale sufletului nostru.

Cred asta, deoarece am trait pe pielea mea...in 21 de ani si cateva luni...am intalnit diferite persoane(nu multe) cu care aveam foarte multe chestii in comun, aveam impresia ca ii stiu de-o viata si eram pe aceeasi unda (gandeam acelasi lucruri, doream aceleasi lucruri de la viata)...poate spuneti ca poate fi doar o coincidenta, parerea voastra.

Parerea mea, hm...nu prea cred in coincidente....cred ca toate se intampla cu un anumit motiv, un motiv care pe loc nu il putem intelege, dar cu trecerea timpului, invatam... si ne dam seama de ce s-a intamplat acel lucru.

Gasisem un citat, nu stiu al cui, dar mi-a placut...poate ca pe unii ii deranjeaza, dar pe mine ma "caracterizeaza"...."Imi amintesc de iubirile mele cu drag".

Iubirele mele care repet, nu au fost multe, dar care au insemnat, din punct de vedere sentimental, foarte mult. Din acele iubiri am invatat ceva, mereu, una m-a invatat ca, chiar si zuzu daca esti, poti iubi, nu trebuie sa fi dulce dulce, sa dai in diabet, ca sa poti arata celuilalt ce mult il iubesti...este de ajuns, o privire, o tinere de mana sub masa, un suc ce dureaza 3 ore sa-l bei doar sa mai stai cu el, o plimbare in parc, o joaca cu bulgari de zapada si un zambet ce stii ca nu-l vei uita.

O alta iubire te invata sa zambesti chiar daca soarele nu a rasarit pe strada ta, o iubire ce te face sa bei o cana de fericire, o iubire care te face sa vrei sa-i arati minunatiile vazduhului si sa lasi vantul sa-i sopteasca la ureche, in locul tau, ce mult il iubesti, o iubire atat de mare ce te face sa o pui pe hartie.

Poate sunt, poate nu, dar ele au fost cele mai importante iubiri din viata mea, celelalte parti, mai mici, mai mari, ele au existat.

Citeam despre sex, despre orgasm, foarte interesant:

"...intodeauna va fi o experienta completa, fiindca este singura activitate a omului care implica - sau ar trebui sa implice - toate cele 5 simturi in acelasi timp. Toate canalele cu aproapele raman legate. In momentul orgasmului, cele 5 simturi se insumeaza si intri in lumea magiei; nu mai esti in stare sa vezi, sa asculti, sa simti placerea, atingerea, mirosul. In timpul acelor lungi secunde totul dispare, si un extaz ii ia locul."

"...nuditatea este singurul mod de a arata cat de liber iti este sufletul in acel moment"

Nuditate, un subiect neplacut pentru unii, apreciat de ceilalti. Eu, una, vad nuditatea ca pe o arta, o incredere in tine ce ti-o castigi in momentul acela. Unii vad nuditatea ca pe ceva cu tenta sexuala, defapt, fiecare lucru, om...etc, are limitele lui, asa si nuditatea, are limitele ei, dar depinde de fiecare din ce unghi o priveste.

Spuneam de suflet, se imparte in mai multe parti, acele parti intr'un anumit punct din Timp au impartit acelasi corp, au simtit aceleasi dureri si au fost fericiti datorita acelorasi bucurii, au fost impreuna in aceeasi persoana.

"Dragostea este singura punte dintre vizibil si invizibil pe care o cunosteau toti. Era singurul limbaj eficient pentru a traduce lectiile pe care Universul le dadea in fiecare zi oamenilor."
"Mi-am semanat visele la picioarele tale;
Calca usor, pentru ca tu calci pe visele mele."

Mi-a placut enorm de mult cartea, o recomand celor ce le place sa citeasca despre iubire, mister si curaj.

marți, 13 octombrie 2009

Citate...


Oamenii văd lumea ca pe o piramidă fatală; şi se înghesuiesc înăuntru-i, pentru a ajunge cât mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care se şi sfâşie între ei şi sunt cu totul nefericiţi (nemulţumiţi)... Pe când, dimpotrivă, dacă ar creşte şi s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca şi spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ar putea fi...

În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie - nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poţi culege de oriunde şi oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă.

Când creezi, trebuie să te confunzi cu Universul şi cu elementele. Şi pentru ca să realizezi ceva, nu trebuie să nu fii tu însuţi şi să te distrugi. Şi trebuie să cauţi mereu să scapi de maeştrii. Nu ajunge să posezi idei.

Iubirea cheama iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubeşti tu cu toata puterea şi cu toata fiinţa.

Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuţi.

Viaţa se aseamănă cu o spirală. Nu ştim în ce direcţie este ţinta ei, dar trebuie să mergem în direcţia pe care o credem cea justă.
În timpul copilăriei - am dormit în pat. În timpul adolescenţei – am aşteptat la uşă. În timpul maturităţii - am zburat înspre ceruri...


Robbie Williams - Feel
Asculta mai multe audio Muzica

sâmbătă, 3 octombrie 2009

"energia mea"



Singurul loc in care ma incarc cu energie, din toate punctele de vedere, este Ceahlaul.
27 Septembrie, o zi de toamna insorita, numai buna de o drumetie pe Ceahlaul.
Mi-am luat prietenii cei mai buni (persoane foarte dragi), Bubu, Gheorghita si Ciprian si am pornit spre "paradis".
In jur de 8 AM eram iesiti din Bacau. Am luat-o prin Stanile, deoarece drumul este mult mai lejer si mai scurt. Am ajuns in jur de ora 11 AM, ne-am luat pranzul pe la ora 13:30.
14 PM. entuziasmati si fermecati de peisaje, de liniste, aer curat, am pornit spre varful ce ne astepta cu bratele deschise, luminat de soare si invelit de verde si stanci.
M-am intalnit si cu nepoteii mei, Matei si Andrei.
A fost o mare distractie, mai ales pentru Bubu si Gheorghita, care paseau pentru prima data pe Ceahlau si bineinteles si pentru noi....am ras, am facut poze, am admirat.
Prima oprire a fost la cabana Dochia, era in jur de ora 15 PM.
Am pornit spre Vf. Toaca, 1900 m.
Soarele ne avertiza ca in curand va apune, nu ne-a pasat, am ajuns sus, toata bune si frumoase cand seara isi anunta venirea cu un vant foarte rece de mi-a inghetat mainele.
Am coborat dupa ce am mancat cate un sandwich sus, pe Toaca (nu am lasat gunoaie), poze multe, sa avem "dovezi". In drumul nostru ne-am oprit si la Schit.
Soarele se ascundea incet incet, a fost un apus minunat si frumos, cerul rosu ce reflecta in stanci.
Am pornit cu un pas repejor, urma padurea si nu doream sa avem vreo surpriza sa ne intalnim cu vrun animal salbatic, si desigur am facut toti 4 galagie destula.
Era atat de frumos, senin, stelele se vedeau atat de minunat, luna era in ultimul patrar.
Desi nu doream sa ne intalnim cu ceva in cale, totusi am avut toti 4 parte de o surpriza cum rar o au unii. In coborarea noastra, la 10 m de noi am vazut CAPRIOARA si IEDUL EI si o CAPRA NEGRA. A fost cea mai frumoasa imagine pe care am putut sa o vad eu pe Ceahlau de atatia ani de cand cand urc.
Din pacate, poze nu am avut timp sa facem deoarece au fujit pana am scos noi aparatul din husa si pana ne-am "dezmeticit".
Au fost cele mai minunate 10-15 secunde din viata mea pe Ceahlau.
Intr-un final am ajuns si la masina, usurati ca nimeni nu a patit nimic, toti teferi.
Inainte de a porni la drum, am privit stancile, o imagine atat de nedescris...nici in filme nu vezi asa ceva, poate doar in vise.
Stancile erau luminate de luna si deasupra lor stelele si o liniste divina.

Ceahlaul, desi am fost si pe Vf Omu si in Fagarasi....el are ceva care ma atrage, e "muntele meu de suflet" daca'l pot numi asa.

pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/andreea.i.toma/Ceahlau#

vineri, 18 septembrie 2009

14 ani



Povestea a 14 ani de prietenie [by Bubu]




Povestea noastra nu stiu daca ar avea un inceput bine definit pt ca nu-mi amintesc exact clipa in care ne-am imprietenit, pot spune ca ne-am cunoscut in clasa a 2-a, am fost colege de banca din clasa a 5, in acelasi liceu si dupa la facultate, multe clipe care ne-au apropiat, in povestea noastra resentimentele nici nu-si au rostu, au fost si zile cand poate ne mai ciondoneam dar totul e bine cand se termina cu bine. La noi pot spune ca traim o poveste cu happy end, ne intelegem foarte bine, petrecerile sunt lumea in care ne regasim cel mai bine, ne potrivim perfect in a face lumea sa cada pe jos de ras, important e ca la petrecera noastra ne sunt alaturi persoane care stiu cu adevarat ce inseamna cuvantul ‘’prietenie’’.

Am serbat 14 ani de cand ne cunosteam si cu bune si cu rele pt ca asa sunt prieteni adevarati, sunt alaturi de tine si la bine si la rau. Am plans impreuna cand am luat capacitatea, dupa am serbat reusita cu bacul si nu in cele din urma admiterea la facultate, sunt multe lucruri in care ne regasim dar un element important pt noi e sustinerea reciproca .Pt ca in viata nu este totul in roz.





LA MULTI ANI COLEGUTA!


[by me]
14 ani de prietenie s-au implinit pe 15 Septembrie.
Colege de clasa/ de banca/ prietene din clasa a 2-a pana in clasa a 8-a, colege de liceu si facultate. Suntem de nedespartit la bine si la greu :D.
Am petrecut, ne-am sarbatorit cum am stiut noi mai bine.
Am baut vin si sampanie cu paiul, nu ne-am imbatat.
Am dansat si chiuit de parca eram la nunta.
Ni s-a cantat la multi ani, am avut ca tort o felie de placinta cu mere si cu o lumanare in mijloc :)).
Ne-am deghizat in mai multe personaje, am facut show, ce sa mai....radeau cu lacrimi cei ce ne priveau....nu pot spune mai multe....nu dau din casa :D

Eu si Mihaela(Bubu), o prietenie frumoasa, suntem aproape una de alta la bine si la greu, niciodata nu ne-am certat, sau mai bine spus, nu putem sta certate(nu stim ce e aia cearta)....si da...au fost mici neintelegeri peste care am trecut mereu fara resentimente.

La Multi Ani Bubule!!!
Sa-mi traiesti!!!









10.Panselute, albastrele - Aurelian Andreescu
Asculta mai multe audio Muzica

duminică, 6 septembrie 2009

povestea vietii

Fiecare are o poveste, tot ceea ce ni se intampla este o poveste, tot ceea ce visam este o poveste, noi insine suntem o poveste.
O poveste cu bucurii, cu dezamagiri, cu reusite, cu infrangeri.
Cand esti mic te gandesti, cand voi fi mare vreau sa devin asta si sa am asta si asta.
Cand cresti deja poveste se schimba, vrei altceva, tinzi mereu spre ceva mai bun.
Vrei sa ai note mari la facultate, vrei sa ai bursa, vrei sa ai un job, sa fii independent. Vrei pe cineva alaturi, cineva care sa aiba anumite calitati, sa nu te cicaleasca, sa aiba incredere, sa-ti fie fidel/a.
Vrei tot ce e mai bun pentru tine, pentru ca nimeni nu doreste ce e mai rau.
Dar niciodata nu le poti avea pe toate.
La facultate, cu fiecare an ce trece, devine din ce in ce mai greu, cu profesori smintiti.
Job nu iti gasesti, sau cel putin nu unul pe placul tau.
Ai un prieten/amic care la nevoie te lasa si iti demostreaza ca nu e chiar asa cum ai crezut ca este.
Si incepi sa te intrebi, ce am facut eu sa merit asta?

De ce nu le putem avea pe toate, doar nu cerem mult, nu?
Viata este o poveste, o poveste ce se schimba pe zi ce trece, ea poate fi scrisa in ziua cand ochii ni se vor inchide pentru intodeauna, dar ce rost, ca nu va fi nimeni sa ne scrie povestea, pentru ca nimeni nu stie cu adevarat ce a fost in mintea noastra, in sufletul nostru, visele si sperantele ce le-am avut si numai de noi stiute....

Povestea vietii noastre mereu va fi un mister pentru ceilalti.

vineri, 4 septembrie 2009

"jucarica mea"



Ea e Daisy, o am de aproape 1 saptamana.
E un Porcusor de Guineea, frezata, de ce frezata? are creasta :)) e o fricoasa si o alintata, de mine si de Cip.
Si credeti sau nu, are personalitate. Tipa cand vrea ea, face ce vrea ea....imi intoarce spatele ca si cum " nu te bag in seama".
Imi place cand incepe sa tipe cand o supar si e nervoasa, sau mai ales cand ii este foame.....e asa scumpica cand imi arata ca are incredere in mine si papa din palma mea.....ceea ce e ff greu sa obtii de la Porcusorii de Guineea.
Daisy va spune: Hello!!!

vineri, 21 august 2009

Peste 1500 km...



Bacau - Brasov - Caciulata - Manastirea Turnu (calugari) stationare 5 - 9 august
9 august plecare spre Slatina - Brancoveni - Manastirea Brancoveni (maici)
11 august plecare - Brancoveni - Slatina - Pitesti - Rasnov - Paraul Rece
11 -18 august tabara

Peste 1500 km in doar 2 saptamani.
Am impresia ca am fost plecata de acasa nu stiu cate luni, oricum s-a meritat fiecare secunda.

Manastirea Turnu este o manastire de calugari, turistica, situata langa statiunea Caciulata.
Pana am ajuns la Paraul Rece am fost cu masina, 4 persoane: eu, Ciprian, Catalin si Cristina.
Manastirea Turnu e undeva situata intre munti, superb peisajul din jurul manastirii. Am stat de miercuri, de cand am ajuns, pana Duminica dupa amiaza cand am plecat.
Am fost primiti extraordinar, am avut o "gazda" minunata, un om de o bunatate iesita din comun, Parintele Calugar Nectarie, unchiul Cristinei.
Ne-am distrat, chiar daca eram inconjurati de lucruri Sfinte, daca pot spune asa. Ne-am distrat in limitele bunului simt, nu am facut cum a facut un om de acolo de la cabanute, au facut gratar, au baut, si seara injura, scotea si baga pe toti Sfintii si Preotii, si-a batut si nevasta...etc, pana a venit politia, nevasta-sa deja il bagase in masina si l-a dus acasa, erau din Sibiu...fie.
Cat am stat acolo am fost in statiunea Caciulata, la strandul termal, am mirosit a sulf 3 zile :)) chiar daca faceam dus.
Am fost si la Voineasa cu Parintele, la Barajul Vidra, superb peisaj, frumos, nu am cuvinte sa descriu.
Am facut chiar si un traseu pana la manastirea Stanisoara, undeva mai in munti, am urcat pe drum de masina cam vreo 6 km, si am coborat pe alta parte, prin padure, drum ce ducea exact la Manastirea Turnu. (http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67824-manastirea-turnu)
In Caciulata ne-a prins o ploaie sanatoasa, leoarca ne-a facut, inotam in balerini.

Duminica, 9 August, am plecat spre Slatina, Brancoveni, Manastirea de maici Brancoveni9http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67808-manastirea-brancoveni).
A fost minunat, Manastirea, Maica Stareta(gazda). Luni ne-am plimbat, am fost sa vedem Craiova, frumos oras.
Am stat 2 zile, marti dimineata la 6 Am plecat spre Paraul Rece.

Paraul Rece, stationare 1 saptamana, 11 -18 August. Ma asteptam sa fie o statiune cum e Predeal de ex, dar nu era asa. Un hotel destul de fain, imprejmuit de padure la fel ca celelalte hoteluri/pensiuni.
Aici m-am intalnit cu Laura, care o stiam de la Timisoara, ZTS.
In camera am stat eu cu Ciprian si cu Cristina, camera draguta, dar nu conta, eram fericiti ca suntem acolo, moca, doar e tabara data de Ministerul Tineretului.
Am jucat reme la greu si mereu castigam eu, culmea e ca, abia invatasem :)).
Am fost la Peles si la Pelisor, superb, am ramas fara cuvinte la ce am vazut inauntru. Toti aveam "papucei de casa" luati pe deasupra papucilor nostri, nu aveai voie fara ei.
La Peles, am platit de fiecare 12,5 lei, eram si grup mare. Iar la Pelisor, 2,5 lei.

Am facut si o drumetie, in zona unde era hotelu. Am coborat, am urcat, coborat urcat si asta din cauza unui mos nebun care ne-a agatat, ne-a intrebat unde ne ducem, am spus ca la "Trei Brazi" si el:va duc eu, mergeti cu mine, eu am vila acolo, langa.
Un grup de 20 de persoane am pornit pe urmele nebunului care se facea ca nu mai stie pe unde e intrarea in padure...si ne-a urcat, ne-a coborat, concluzia: sa ne oboseasca ca sa cerem, vezi Doamne, la el la vila cazare pt aceea noapte. Pe urma mosu a recunoscut ca a vazut 2 3 mai lesinati si a spus ca ar fi ok sa-i puna la "treaba", sa-i oboseasca, a fost injurat de tot grupu pt asta :)). Merita batut.
Am ajuns ok la cabana "Trei Brazi" ne-am mai plimbat pe acolo, apoi am pornit-o din loc pt ca venea ploaia si trebuia sa ajungem la hotel inainte de a incepe sa picure sanatos.
Nu am mai fost buni de nimic in ziua aia, mos nebun:)).
S-a facut si un foc de tabara, e chiar fff amuzant sa stai sa te uiti cum beau unii si se imbata, mai ales fete si apoi se apuc de dansat POPULARA, eram pe jos de ras, in sinea lor credeau ca danseaza ok, dar noi, de pe margini ne uitam si ne intrebam: joaca fotbal sau danseaza populara, nu inteleg :-/
Ultima zi de stationare, Luni, a fost ziua de urcat la inaltimi, la peste 2000 de metri. Am plecat de la 7 AM de la hotel, am ajuns pe la 8 in Busteni, la locul de unde se ia telecabina spre Babele. Pret 27 lei de persoana, doar dus.
O senzatie, wow, era un hău sub noi, mama mama, oricum si-a meritat toti banii, la un moment data aveai impresia ca telecabina se va izbi de o stanca :)).
Cand am ajuns sus, WOW WOW WOW, eram fara cuvinte, nu stiai unde ai ajuns, era o priveliste, parca ai fi intr-un desert, doar ca nu era nisip, foarte frumos, ii multumeam lui Dumnezeu pentru acele peisaje, atat de mult iubesc muntele.
Am vazut si eu Babele, Sfinxu, apoi am mers la Crucea Caraiman, cred ca are in jur de 30 de metri sau chiar peste. Am trecut pe langa un releu enorm, ziceai ca-i baza militara acolo :)).
Urmatoarea oprire era Vf. Omu, 2507 metri, unde am facut un popas de jumatate de ora, s-a baut vin fiert, la fel, nu se mai putea merge pentru ca lumea era oleaca vesela, oboseala + vin fiert :))
Am coborat pe Valea Cerbilor, unde a mai durat jumatate de ora pana sa gasim drumu :)) drum care, coborai printre stancarii dar la un moment dat dadeai de padure, padure cu nenea ursu, nenea lupu etc :))
Am coborat un HĂU, te uitai si nu iti venea sa crezi cat mai ai de coborat si mai ales, pe unde, cei care nu au treaba cu muntele sau le este rau de inaltime, nu prea au ce cauta acolo :))
Am coborat, am ajuns la padure, eram 18 tineri, am facut toti galagie, am stat grupati si a fost ok, doar ca ne-am speriat cand o vaca ce era in fata noastra, o cireada de vaci, a inceput sa se miste prin tufisuri si a inceput sa raga de nu ne mai trebuia nimic, mai incolo am dat de magarusi, dar nu ne-am intalnit cu Mos Martin sau cu Lupul Scufitei. Eram toti varza de oboseala, dar ne-am bucurat ca am coborat cu bine si ca nu a patit nimeni nimic.
A fost ceva de neuitat, drumetia, mi-a placut enorm de mult, eram atat de fascinata de peisaje, desi ceata sau norii prea josi s-au jucat cu noi, dar a meritat si ma bucur de ceea ce am vazut.

2 saptamani de drumetie au fost, nu stiu, am avut impresia ca am fost plecata de acasa vreo luna de zile, foarte multe am vazut. O drumetie de asta te impinge si mai tare sa vrei sa calatoresti si mai mult si cu adevarat va spun: Romania, trebuie vazuta, avem o tara splendita, merita!!!

POZELE le puteti vizualiza pe http://picasaweb.google.ro/andreea.i.toma/Peste2500Km#

luni, 27 iulie 2009

Nunta Pe Motoare








Vechea si buna mea prietena, sora mea, cum o stiu altii, s-a maritat sambata, 25 IULIE.
A fost o nunta foarte faina din toate punctele de vedere. De la biserica pana la restaurant ea a fost plimbata pe un motor enorm de mare si fain, nush exact ce marca e.
Sotul ei, Ciprian, motociclist si el de ceva vreme, a vrut sa faca ceva special pentru ei 2, ceva memorabil.
Mireasa pe un motor, mirele pe motorul lui personal.
Dupa ce a plouat destul de puternic de am spus ca s-a dus parada, in momentul in care mireasa a iesit din biserica, ploaia s-a oprit, soarele a aparut si visul lor a fost implinit.
Eu, cum sunt dusa cu bibilica, m-am urcat pe motor, in rochie de seara si sandalute cu toc, mi-a placut foarte mult plimbarea, mai ales motorul cu care m-am plimbat, de cativa ani nu m-am mai plimbat cu o asemenea frumusete.
Petrecea a fost una foarte reusita, am dansat de mi s-au umflat picioarele si ca "rasplata"am prins buchetul miresei(prima data in viata mea cand il prind), dar inca nu am de cand sa ma "leg la cap", mai am de crescut.

CASA DE PIATRA, dragii mei!!!!!!!!!!!!!

marți, 7 iulie 2009

Heal the World


Michael Jackson - Heal the world
Asculta mai multe audio Muzica



Nimeni nu l-a ascultat atat de mult, nimeni nu a vorbit despre el atat de mult cum se vorbeste acum, dupa moartea sa.
Oamenii, in general, nu stiu sa aprecieze o valoare atat de mare, o legenda a muzicii, atunci cand inca e in viata.
Trebuie sa se faca foarte mult Tam Tam, sa vezi pe toate posturile de televiziune cum se vorbeste despre moartea sa, ce se mai dezvaluie despre el.
Tare mult mi-ar placea sa vad, sa aud, pe toate canalele de stiri cum se vorbeste despre personalitatile de la noi sau din afara, ce fac, cum o duc, dar nu sa scoata ce e mai rau in fata, mi se pare ceva foarte urat....si ironic, vorbesti despre un om, de rau, si dupa moartea sa....scoti ce e mai bun in fata si spui:Da! A fost un mare om, o mare legenda!
Unii, nici sa se odihneasca in pace, nu-l lasa.

miercuri, 1 iulie 2009

dor de munti

Catre muntii nostri plecam iar
Caci noi de altceva n-avem habar
Si visam cu sufletul in munti
Asta e nu ai ce-i face, altii mama nu mai face
Si asa ca noi nu sunt prea multi :D

Karma - Altii mama nu mai face
Asculta mai multe audio Muzica

Iron & Wine-Flightless Bird
Asculta mai multe audio Muzica
Have I found you?

marți, 16 iunie 2009

Calling All Angels


All of my life
I've been waiting for someone to love

sâmbătă, 13 iunie 2009

viata la tara...

scriam intr-un articol despre copilarie mea...acu va arat unde am copilarit, unde m-am simtit extraordinar de bine....
o parte din casa bunicilor
ciresele :D
ursa
eu si mamicu meu...La Multi Ani Mami!!! Astazi e ziua ta :D 13 Iunie

dupa ploaie
in gradina
mama lui de foc :D
la cules de cirese
big brother :D
cu fragi'n mana :D
mmmm ce miros fain...:X:X:X

viata la tara....cea mai faina, din punctul meu de vedere, cea mai faina viata....liniste...aer curat...nu te plictisesti niciodata
am stat 1 saptamana, am si invatat la mecanica fluidelor, am si facut treaba in gradina, la capsuni, la flori, la ceapa.....mi-a placut enorm de mult
si da, am avut sub unghii pamant....mainile murdare de pamant si verdeata...de nu se mai ducea...dar...imi era mai mare dragu cand vedeam ca e curata gradina, ca nu mai sunt buruieni...am prasit, am cosit....si nu mi-e rusine sa recunosc asta, si da...am facut chiar si bataturi....si ce... nu ma plang....riscul meseriei

azi e ziua mamei mele, s-au adunat la tara matusi si unchi cum se adunau odata, cand era bunicu....a fost atat de frumos....mama, mamaitza....matusile, unchii, verisorii cei mai dragi mie

seara mamaitza se ducea prima la nani, eu ramaneam cu unchiul si mama la cuptorul de vara la o vorba...
ador sa adorm cu cantatul greierilor, dimineata cand ma trezeam era soare, liniste....inviorarea mi-o faceam la fantana, apa rece...brrr :D

m-am intors acasa, la civilizatie....pentru ca luni incepe sesiunea 8-| si nu's fericita....nu din cauza sesiunii...din cauza ca sunt intre betoane desii asta e casa in care am crescut....
dar..."ma fac eu mare" si...o sa-mi cresc copii la casa....nu intre betoane

tapinarii - Sunt fericit
Asculta mai multe audio Muzica

vineri, 5 iunie 2009

heartless



The Fray - Heartless


They don't know what we been through
They don't know 'bout me and you

luni, 1 iunie 2009

O Lume Minunata!


E 1 Iunie, e ziua copiilor, e ziua noastra, toti suntem copii cuiva.

In luna Iunie sunt sarbatorita de 2 ori. Luna incepe cu ziua mea preferata, cea a copiilor :D si peste 22 de zile imi spun iar "La Multi Ani".

Ziua Copilului pentru mine e, nu stiu sa exprim in cuvinte, dar e o zi destul de speciala.
Cel mai mult imi place cand ma suna mama si imi spune la multi ani, si eu:"sa-mi aduci ceva bun cand vii acasa :))" si cand vine acasa ma giuguleste si ma alinta, doar sunt copilu ei :D.

Ma duc si eu sa desenez in parc pe alee, imi iau creioanele colorate si cartile de colorat, imi sun fetele, si le invit la un "colorat" :)) un şotron, baba oarba, ceva.
Plus ca ma voi indopa cu dulciuri, si asa ma ingras foarte greu, si sarbatoresc cu sampanie pentru copii si acele ciubucuri de alta data.


La Multi Ani!!!!




Mihai Constantinescu - O lume minunata
Asculta mai multe audio Muzica »

joi, 28 mai 2009

"articol special"


Imi pare rau ca esti dezamagit...nu am avut nici o iubire de vara...sau chestii de gen...doar ca vara trecuta la mare m-am simtit foarte bine...atat tot...de aceea am si pus acele 2 poze si melodia de la voltaj-vara trecuta....
Prima mea dragoste si singura va ramane MUNTELE, nimeni si nimic, in afara de mama, nu e mai important ca el...si daca esti curios, dragul meu andrei, pe munte a si "inceput" prima mea iubire cu o fiinta umana.
Sa fiu mai explicita, de munte sunt indragostita in jur de 7 ani, iar prima mea iubire care a inceput pe munte a fost exact acum 2 ani de zile, in luna mai.
Muntele e singurul caruia ii pot spune"Te Iubesc". Nici primei mele iubiri, cat am fost impreuna, nu i-am spus "te iubesc".....adica trebuie sa fie ceva, cineva foarte foarte special pentru mine ca sa auda de la mine aceste 2 cuvinte.
O melodie de MUNTE, ce o iubesc, sa stii ca, atunci cand o ascult nu ma gandesc la cineva, mereu ma gandesc la munte, la Ceahlau :)


roza vanturilor - Numai noi
Asculta mai multe audio Muzica »

marți, 26 mai 2009

vineri, 22 mai 2009

Teritoriul lui Mogâldeaţă...

am auzit melodia asta acu 3 ani in Fagarasi, cantata la chitara in jurul unui foc de tabara...
ador melodia asta


Catalina - Gandacul
Asculta mai multe audio Muzica »

e atâta lumina
de unde vine
te-ntrebi
caci doar ea e cu tine
iar luna s-a pitit dupa un nor

e atâta caldura
de unde vine
te-ntrebi
caci esti doar în tricou
iar vântul bate nebun

ia-o de mâna
citeste-i în stele
minte-o ca e cea mai frumoasa
cheam-o mai aproape
lânga pieptul tau
sa simta si ea galopul inimii tale
saruta-i gândacul
de pe deget
scoate-i din par firul de iarba
ea îti va zâmbi si-si va aminti
în iarba

ce mireasma e-n aer
de unde vine
te-ntrebi
când usor îti acoperi chipul tau
cu parul ei de catifea

si când ea se ridica
auzi un cântec
si te înfiori
caci este cântecul ei

ia-o de mâna
citeste-i în stele
minte-o ca e cea mai frumoasa
cheam-o mai aproape
lânga pieptul tau
sa simta si ea galopul inimii tale
saruta-i dulceata
de pe buze
scoate-i din par firul de iarba
ea îti va zâmbi si-si va aminti
în iarba

miercuri, 20 mai 2009

O parte din copilaria mea...

Filmele copilariei mele

Veronica (1972) - m-a fascinat filmul asta, e din 2 parti, "Veronica" si "Veronica se Intoarce", il iubeam pe motanul Danila, adoram cantecul Veronicai-"Veronica, fata buna si cuminte...". Cantecul Zanei, cantecul Motanului Danica, Veronica si vulpea...etc.

"eu sunt motanul Danila, sunt cel mai aprig motan...de soricei nu mi-e mila" ;))


Un alt film ce mi-a placut enorm a fost "Dumbrava Minunata", Lizuca si Patrocle


Sa nu mai vorbim de "Amintirile din Copilarie", La Cirese, Pupaza din tei :))


Poate ca mai sunt filme frumoase de cand eram noi copii...si nu mi le amintesc acum, dar va spun sincer, chiar daca am 21 de ani, cu placere si entuziasm revad aceste filme.
Ma simt din nou acel copil cu fata de ingeras dar rautacioasa, acel copil ce avea o curiozitate enorma, acel copil ce-si petrecea verile la bunici la tara.Toata ziua desculta prin ograda, era o placere pentru mine...nu ma temeam ca voi raci sau ca ma voi intepa.
Bunicul meu, Dumnezeu sa-l odihneasca, avea o gradina foarte mare si foarte ingrijita...ma uitam uimita cum un barbat poate sa faca lucrurile asa de frumoase....in ce ordine erau puse rasadurile de varza, rosii, ardei, patrunjel, etc....si imi explica de ce trebuie ca fiecare sa aiba locul lor.
Bunicul m-a invatat cum sa iubesc natura, mereu imi spunea sa nu rup niciodata crengutele, crengile la un copac....si cum eram copil...si in spatele casei erau 2 ciresi, unul de mai, celalalt de iunie, toata ziulica eram in copaci....si bunicu:"sa nu rupi crengutele".
In fata casei erau capsunile, tot vara infloreau chiar si toamna...si...cum se inroseau, cum dispareau. Bunicul imi spunea:"este un gandac care mananca capsunile, daca-l prind...sa vezi ce-l mananc eu pe el", si eu cu un zambet pana la urechi:"sper sa-l prinzi, mama lui de gandac".

Din partea mamei am foarte multi verisori si verisoare, unii dintre ei, au familiile lor, dar cand eram cu totii copii...si ne adunam la bunici, auleo ce era pe acolo. Fain mai era cand se aduna toata familia, matusi, unchi, verisori, eram cam in jur de 27 de persoane cu tot cu bunici.

In viata nu am avut parte de chestii materiale foarte multe si foarte valoroase, dar va spun ca cel mai frumos dar care poate fi e familia. Eu ma simt foarte norocoasa cu familia numeroasa pe care o am, numai cuvinte de lauda.

Bunicii de pe mama, la care am tinut si tin foarte mult, nu ca sunt bunicii mei, dar daca i-ati fi cunoscut va-ti fi dat seama ca oameni ca ei se nasc 1 data la nu stiu cat timp. Bunicu nu avea facultate sau mai stiu eu ce, dar ii placea cartea, citea foarte mult, era un om priceput la toate, un om foarte destept. Bunica, nu stiu cum sa astern in cuvinte o caracterizare despre ea, dar pot spune ca e foarte speciala si inseamna foarte mult pentru noi, e nucleul care da o stare de bine si culoare familiei, ma ingrozeste gandul ca intr-o zi, va trebuii sa plece.
Verisori, sa zic ca suntem, cu tot cu mine, 12. Toti eram egali in fata bunicilor nostri...pe toti ne-au iubit si toti am avut de invatat ceva de la ei. Bineinteles ca fiecare avea porecla lui data de bunicu, mie imi spunea Hârţâc :D deoarece cand eram mica eram rea de gura, foarte. Bunicu fiind om citit a spus ca seman cu Hârţâc, si asa-mi mai spune si azi un unchi, foarte drag mie, si chiar mama, din cand in cand.

Ma mandresc cu copilaria mea, a fost o perioada foarte frumoasa de care'mi amintesc cu mare drag chiar si de nazbatiile ce le faceam.

Am un suflet de copil si nu ma feresc sa spun asta, nu-mi plac oamenii maturi care le stiu ei pe toate si uita de inocenta copilariei, de păţanii, de jocuri....uita ca din cand in cand, e chiar bine sa fii copil.

luni, 18 mai 2009

straniu


Cu toti visam, unele sunt cosmaruri altele "vise de rai"..cand te trezesti si spui:"a fost un vis?:("...si incerci sa adormi la loc ca visul sa continue...dar visul frumos dispare si tu te ridici din cersafurile de care te-ai saturat, care-ti da o stare de monotomie...si iti incepi ziua cu o dezamagire in suflet si iti repeti mereu"a fost doar un vis"....ziua ti-o petreci gandindu-te la acel vis, incerci sa-ti amintesti fiecare detaliu...
Dar ce te faci cand ai un cosmar...cand te trezesti speriat...si te bucuri ca nu e adevarat si totusi te urmaresti, te gandesti la el, si ai vrea sa plangi...poate scapi de acea teama...si nu poti, pentru ca stii ca fost doar un vis urat care s-a dus cu noaptea. Ziua se desfasoara ok...dar trece destul de repede....si vine "ora de culcare", te ia o frica:"daca visez iar....daca cosmarul continua".

Recent am avut un astfel de cosmar, care "ma urmareste", si de 2 zile visez aceasi tampenie.
Primul vis urat: era noaptea, eram intr-o biserica cu tata...in aceea biserica era un preot care era foarte bolnav si oamenii venise sa se roage pentru el, am iesit afara si un tip mi-a luat mana stanga si a inceput sa-mi ghiceasca in palma, mi-a spus unde stau si tot felu de chestii...si l-am intrebat daca stie sa citeasca in palma, mi-a spus ca da..si l-am intrebat diferite chestii....daca voi fi fericita..si voi avea familia ce mi-o doresc...si acei 3 copii. El mi-a spus ca nu, din cauza mamei, eu nu voi putea fi fericita, pentru ca ea a fost...si eu nu....nu am sa ma marit niciodata si nici copii nu voi avea...m-am speriat, ma uitam la tata foarte nedumerita si confuza...si el statea foarte ganditor si imi face un semn ca si cum "asta e". Ma uitam la cerul putin luminat, in jur intuneric, am inceput sa plang si cel ce mi-a ghicit m-a luat in brate...si plangeam si tipam:"nu vreau sa mor singura, nu vreau sa traiesc degeaba" si m-am trezit....eram atat de confuza...ma intrebam, m-am trezit si a fost doar un vis...sau a fost real si acu visez ca ma trezesc dintr-un vis.
Al doilea vis urat: a fost continuarea la primul vis, am rugat-o pe mama sa mergem la cineva sa-mi descifreze primul vis...era o doamna cam la 45,50 de ani, era seara, se intuneca...eram in casa ei, nu era luminata casa aia...avea un bec sau 2 si nici acelea nu luminau cum trebuie. Acea femeie framanta ceva, un aluat, pentru nu stiu ce. Incercam sa-i explic visul meu si sa-mi spuna ce inseamna, ea se uita la mine ca si cum nu stiu ce vrei de la mine....parca stia ceva dar nu dorea sa-mi spuna si nu mi-a dat nici un raspuns clar.

Toata noaptea m-am trezit, am adormit, iar m-am trezit.....aveam o stare de parca nici nu dormisem...de parca doar am stat intinsa si atat.

Ma sperie acel vis, cosmar....deoarece daca ma gandesc mai bine...poate fi si starea mea....de ceva timp nu-mi gasesc locul...simt ca toata lumea ma vede dar nu ma vede, ma aude dar nu ma intelege.

Imagineaza-ti un grup de oameni...stand in forma de cerc...un cerc foarte mare, iar tu stai in mijlocul acelui cerc, singur, privesti acei oameni care vorbesc unu cu altu, se vad doar forma trupurilor lor, nu ii poti indentifica deoarece e fata lor e in intuneric. Tot ce stii e ca acei oameni sunt oameni din viata ta de zi cu zi, prieteni, colegi. Toti stau si vorbesc...pe tine nu te vede nimeni, nu te aude nimeni, nu le pasa de durerea ta, de starea ta.
Asa ma simt eu, sunt acea persoana din mijlocul cercului, singura, doar eu cu mine...inconjurata de oameni...ce nu le pasa...de oameni care se bucura de durerea mea, de oameni care stiu supararea mea si nu fac nimic, doar stau si se uita....

luni, 11 mai 2009


Ne hrănim cu propriile noastre vise. Visăm mai mult ca oricând. Recunoaştem din ce în ce mai rar că visul poate deveni realitate. Eşti doar tu cu visul tău. De multe ori împotriva tuturor. E frumos să visezi. Să îţi împlineşti un vis. Să iubeşti o dorinţă, un om şi un vis. Să te trezeşti dimineaţa şi să zâmbeşti pentru că visele tale se împlinesc. Să râzi din suflet. Să aştepţi ca pe o binecuvântare restul zilelor tale. Acum începi să dai şi să primeşti la fel de mult. Pentru că în lumea viselor totul e aproape perfect. Deja visez prea mult… Câteodată trebuie să lupţi pentru ceea ce vrei. Alteori însă trebuie să înveţi să accepţi o înfrângere. E greu să pierzi o bătălie fără a fi ieşit măcar la luptă. E greu să pierzi fără ca altcineva să fi câştigat. Şi e greu să renunţi. De azi visul meu are propriile-i aripi. Îl las să zboare. Îmi deschid ochii, îl privesc şi ştiu că trebuie să-l las să zboare şi să-mi eliberez astfel inima. Poate într-o zi visul meu va întâlni un alt vis şi-şi vor continua zborul împreună. Sau poate cândva se va reîntoarce la mine.

Am sperat o viaţă întreagă. Îmi închipuiam mereu că te voi întâlni cumva… nu conta unde. Speram să existe în lumea asta mare un loc unde privirile noastre să se întâlnească şi să se topească una în alta… să se atragă ca un magnet, de parcă ne-am cunoaşte de o viaţă. Te-am ţinut adesea de mână, ca un strigăt de disperare şi singurătate. Paşii mă poartă spre locul unde mi-aş dori să fim un singur “eu”… să ne sărutăm tandru, nesfârşit de lung, ca o ultima suflare. Să fie dragoste pură ca pentru prima oară, să retrăim fiecare mângâiere, fiecare picătură de sudoare sărutată. Iubiţi şi obosiţi, fericiţi şi disperaţi, să adormim îmbrăţişaţi, o clipa cât o viaţă.

Deschid ochii, îmi dau seama că sunt doar vise frumoase. Mi-ar fi plăcut să exişti… mi-ar fi plăcut să fiu altfel. Închid uneori ochii… visez fluturi aducându-mi lumina, să pot privi soarele prin aripile lor. Simt frica îmbrăţişându-mi sufletul… încerc să presar petale pe rănile lui, prinzând amintirile în palme, suflând zâmbet.

Rătăcită în somn, am învăţat să îmi trăiesc visele. Soarele îmi zâmbeşte şi îi zâmbesc. Picuri de lumină cad încet din cerul negru, razele lui îmi mângâie sufletul secat de lacrimi. Simt cum fericirea îşi face loc în sufletul meu… uneori prin sărut, o caldă atingere şi-o singură privire.

Privesc prin file de trecut. Multe s-au rupt, multe s-au şters, dar viaţa merge înainte, cartea mea rescrie orice moment, indiferent de timp. Uneori simţim în suflet cum dorul ne apasă… ne gândim adeseori la clipe şi persoane ce ne-au acordat cândva minute, ore, zile, chiar şi ani din viaţa lor. Noi căutăm mereu un scut şi un moment pentru a privi mereu în cartea din trecut. Acum zâmbim şi ne gândim că totul a trecut… am rămas doar cu amintirile… pagini ce se vor rupe din această carte. Ea însă rămâne şi e mereu răsfoită de sufletul care nu uită… o carte ce o deschidem şi o ascundem în sufletul nostru, căci amintirile nu mor, rămân mereu în gânduri ce hrănesc nopţile din prezent şi viitor.

Aş vrea să îmi curăţ sufletul, să curăţ de praful greu al uitării amintiri cu iz de frunză uscată. Sufletul mi-e ca o scoică pe care calci din greşeală, se sfărâmă în mii de cioburi, nu se mai pot lipi şi chiar dacă aş face-o, nu ar mai fi ca la început, un întreg.

Încerc să mă regăsesc pe mine, să fiu ce am fost cândva… când mă simţeam fericită. S-ar schimba oare ceva? Pe mine, oamenii din jurul meu… ar muri minciuna sau prefăcătoria? Suntem bieţi actori… viaţa ne e principalul rol în teatrul pe care îl slujim cu toţii. În batista vieţii ne lăsam lacrimile şi visele neîmplinite, când rămân doar patimile şi durerea clipelor trăite. Când mi se pare că viaţa mea nu mai are nicio valoare, îmi amintesc că ea valorează enorm pentru alte persoane. Când mi se pare că nu mai am pentru ce trăi, îmi aduc aminte că unele fiinţe mai au nevoie de căldura sufletului meu. Deseori fericirea se naşte din amăgirea simţurilor şi a minţii.